DECIZIE

  - Ma bucur ca in sfarsit ai luat hotararea corecta.... spuse M... aruncandu-mi o privire critica.
  - Ce-i mult e mult.... raspund eu sec.
 Stiu dupa cum tine ceasca ca urmeaza sa-mi tina o predica. Nu ar fi prima.
  - Eu nu pricep ceva?? De ce ti-a luat atata timp??Cate mai aveai de gand sa suporti?Si mai ales ca el a plecat de langa voi de atata timp!!
Sorb linistita din cafea incercand sa nu ma enervez. In definitiv are dreptate, am amanat acest divort de prea multe ori in incercarea de a-i mai da o sansa,  nu mai stiu a cat-a sansa.
  - Stii prea bine de ce nu am facut-o, sunt copii la mijloc, nici in ruptul capului nu am crezut ca o sa le intoarca lor spatele.
  - Pe mine nu ma poti duce de nas, draga mea. Stiu ca inca-l mai iubesti in ciuda a ceea ce a facut. Da, ai sa-mi spui iar ca nu te batea dar te lovea altfel, altfel de rani iti provoca si pana la urma nu conteaza ce metode a folosit, important este ca se vedea clar ca nu-l mai interesa viata de familie. Te-ai lasat umilita in ultimul hal si asta nu ti-o pot ierta.....asa ca prietena.
Se ridica brusc de pe scaun , se intoarse cu fata spre geam si ramase acolo cu privirea undeva in sus. Era felul ei de a se comporta cand era agitata, cand avea multe de spus dar se abtinea. In momentul ala imi venea s-o imbratisez, stiam ca sufera pentru mine. M-am ridicat de pe scaun, am mers la geam langa ea si mi-am lipit umarul de umarul ei.
  - Multumesc!...am spus.
  - Nu trebuie, sunt langa tine asa cum ai fost si tu candva langa mine.
  - Acum sunt hotarata, l-am anuntat deja ca-l astept in seara asta.
 Ma privi consternata, neantelegand mare lucru. Am omis sa-i spun ca vreau sa divortez de comun acord fara prea mult tam-tam.
  - Tu esti ..........pe cuvant, nu gasesc cuvantul sa te cataloghez!!...striga ea spargandu-mi timpanul.
  - Nu vreau scandal, in plus fac asta ca sa-i mai dau o sansa sa se apropie de copii. Este complicat, pur si simplu nu vreau sa tarai in mocirla unui divort pe nimeni, nici rudele, nici prietenii, intelegi??
  - Stai putin , ca sa inteleg si eu. S-o luam de la capat. Datorita tie ati avut o casa, o pierdeti datorita stii tu cui, ca sa nu-i mai spun pe nume. In loc sa se zbata pentru familie , el face ce face si ramane pasibil atunci cand vede ca banca va ia casa, te lasa tot pe tine sa iei hotarari. Va chinuiti cu chirie si va plimbati dintr-un apartament in altul fiindca lui nu i s-a parut important siguranta voastra, face imprumut la banca si isi ia masina pe care o face zob pe cand isi conducea amanta acasa, refuza un contract banos in alta tara, tocmai ca sa nu fie departe de ea, nu de voi. Fuge de acasa cu alta, te lasa cu datorii, fara bani si ma opresc aici ca sunt prea multe si nu vreau sa mai subliniez bataia de joc cum te-a tratat pe tine si tu ce faci??? Il ierti, ii dai atatea sanse incercand sa stergi totul cu buretele, sanse de care si-a batut joc intr-un mod urat, iar acum vrei sa-l tratezi ca un print?? Esti atat de proasta!!
  - Imi pare rau ca nu intelegi ceva. Nu ma mai intereseaza cum se termina, nu vreau sa mai dureze mult, in plus nu am bani sa-mi angajez avocat. Este mai simplu asa.
  - Cum crezi tu, eu m-am saturat sa incerc sa-ti deschid ochii!...spuse indreptandu-se spre usa.
  - Eu plec, tu mai gandeste-te.
 Nici nu apuca sa iasa pe usa ca eu eram deja cufundata in gandurile mele, incercand sa pun totul cap la cap, incercand sa-mi fac curaj pentru intrevederea cu el. Eram constienta ca o sa incerce sa ma dirijeze cum vrea el, dar eram dispusa sa las de la mine doar ca sa scap mai repede. Prezenta lui imi provoca multa neliniste, se adunau un amalgam de sentimente greu de definit ceea ce ma facea nesigura.