Dupa atata timp, in sfarsit nu mai simt greutatea ce ma apasa pe umeri, dar simt cum zambetul imi lumineaza din nou fata, cum mintea mea vede iar in culori jucause. Imi arunc privirea pe geam, este innourat , cad picaturi mici pe fereastra completandu-mi muzica, dar nu ma deranjeaza ca alta data. Acum as vrea sa dansez desculta in ploaie, sa simt picaturile reci pe trup si sa ma infior la fiecare atingere. Acum as muta muntii din loc, sunt ca un fulg care-si cauta lin un loc moale si placut sa aterizeze. Rasetul fetitelor mele mi se pare atat de cristalin, atat de placut auzului! Azi vreau sa ma bucur de mine, cu mine si de tot ce este in jurul meu, chiar si de canapeaua din sufragerie care nu o mai sufar de ceva vreme. Ma simt eliberata. Unde a disparut ceata din jurul meu si ce anume a facut-o sa se risipeasca? Nu mai conteaza caci azi vreau sa gust din dulceata sentimetului care m-a cuprins. Nu , nu este vorba doar de iubire, stiu ca ea o sa-mi apara la usa candva. Este acel sentiment de fericire greu de explicat, fericirea nascuta din multitudinea de alte sentimente, tot atat de frumoase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu