INTOARCERE IN TIMP

  Oboseala adunata in ultimele luni si-au spus cuvantul. Devenisem irascibila, fara chef de viata, veselia de alta data fugise de mult de langa mine.Zambetul imi aparea doar cand vedeam chipul dragalas al fetitei mele de patru luni. Aveam nevoie de ajutor si sustinere, macar de o ora pentru mine. El nu mai era de mult un sprijin, devenise un simplu musafir.Venea seara, pleca dimineata si de multe ori fara prea multe cuvinte, fara o privire fetelor lui.Ceva nu mai mergea intre noi, ceva se intampla si nu reuseam sa-mi dau seama ce. Stiam ca munceste mult, parca voit prea mult, dar cel mai mult ma nedumerea dezinteresul fata de fetele noastre. Il simteam din ce in ce mai strain, o banuiala imi incoltise de mult, inca de cand imi spusese intr-o zi ca in loc de bani a primit niste daruri. Ciudate daruri primite pentru un serviciu: parfum, o pereche de blugi si un pulover. Am refuzat sa vad realitatea, poate din prea multa iubire, poate din obisnuinta, poate din prea multa incredere si totusi acea noapte a fost pentru mine lovitura adevarului.
- L..., trezeste-te....trebuie sa vorbim!
Ii aud vocea ca prin somn si buimacita ma intreb ce este asa important de vorbit la doua noaptea? Ma ridic cu greu din pat, fiind a treia oara pana la acea ora, incerc sa-mi adun papucii de sub pat dar renunt fiindca nu-i gasesc in intuneric. In drum spre bucatarie, mai trag o privire asupra patutului si-mi privesc fetita cum doarme linistita.
-E..., chiar nu putea-i sa astepti pana maine?
-Nu....veni raspunsul lui scurt si ferm.
Abia reusesc sa-i vad chipul in lumina becului dar ceva apasator plutea in incapere.
-Trebuie sa-ti marturisesc ceva, fiindca nu mai pot ascunde! imi spuse
Asteptam continuarea, dar nu era decat tacere. Il vedeam cum trage dintr-o tigara, uitandu-se in jos.Dupa ce o termina, o stinse tacticos, se ridica in picioare, se uita la mine cu un zambet pe fata care-mi provoca fiori si spuse repede si raspicat:
-Trebuie sa-ti spun ca eu am pe altcineva de un an si jumatate.
Ma uit buimacita la el fara sa inteleg mare lucru, nu stiam exact daca era o gluma proasta sau un adevar crunt spus cu zambetul pe buze. De fapt acel zambet ma tintuise pe scaun, fara sa reusesc sa schitez vre-un gest sau sa pot scoate un cuvant. De altfel nu s-a mai auzit nimic, pe de o parte fiindca el isi luase cheia se incaltate si plecase, pe de alta parte fiindca eu am ramas singura incercand sa realizez cele intamplate.
    Acea noapte s-a dovedit a fi una din rascruci, de unde fiecare apuca pe alt drum.

CLIPE DE SINGURATATE

                 AM INCEPUT SA MA INTREB: CARE SINGURATATE NE FACE SA NE SIMTIM MAI SINGURI?? SE SPUNE CA CEA MAI CRUNTA ESTE SINGURATATEA IN DOI SI VA SPUN DIN PROPRIA EXPERIENTA CA ASA ESTE. CU TOATE ASTEA ACUM TREC PRINTR-O ALTFEL DE SINGURATATE. VETI SPUNE: BINE, BINE DAR DE CE TE SIMTI SINGURA CAND AI FAMILIA SI PRIETENII  LANGA TINE?!..........ASA ESTE, DAR NICI DE SINGURATATEA ASTA NU VORBESC.........ESTE ALTCEVA, ACEA SINGURATATE PROVOCATA DE DORUL DE PERSOANA IUBITA, ATUNCI CAND STII CA O POTI AVEA LANGA TINE SI TOTUSI NU SE POATE, ATUNCI CAND O SIMTI APROAPE DAR EA ESTE ATAT DE DEPARTE.

 

TREC CLIPE

Trec clipe calde, trec clipe reci,

Tu gandurile mi le petreci

In noptile pustii si seci.

In visul meu placut tu treci,

Prin clipe calde, prin clipe reci,

Si singur stai si iti petreci,

Zilele pustii si seci

Zile prin care trist tu treci.

 IN SEARA ASTA IAR SUNT MELANCOLICA!!!

FUGITI DE SINGURATATE, NU O LASATI SA VA INVALUIE ! 

DORINTA

As vrea sa am, daca se poate
O zi de vis numai a mea .
Sa fiu ducesa mintii tale
Sa te inclini in fata mea
Sa-ti pot sopti cuvinte tandre
Si pline de iubire,
Fara sa ma tem , ca … oare,
Tu ce crezi despre mine?
Sa vad privirea ta arzand
Cind se indreapta spre mine,
De pasiune si d-un gand
Ce-l am eu pentru tine.
Sa un te mai poti controla
Si fara judecata
Sa fiu prezenta-n mintea ta ,
Mereu… ca alta data.
Cu atingeri blande tu sa vii,
Si pe neasteptate,
Ma strangi in brate , si imi spui …

Cu tine … pan’ la moarte!

Da, visul oricarei femei!....sa se simta iubita neconditionat, sa cucereasca prin farmec, prin naturalete, prin gingasie. Nu luam in calcul si frumusetea fiindca nu reprezinta totul si totusi ne dorim sa fim frumoase, sa ne simtim femei in adevaratul sens al cuvantului. Credeti ca putem cuceri intr-o singura noapte?? ....Poate ca este posibil, poate ca nu.....Ce credeti ca ne-ar trebui, ce ne lipseste??

EU CRED CA NU NE LIPSESTE NIMIC , DRAGELE MELE.........CEL MAI IMPORTANT ESTE SA AVEM INCREDERE IN NOI SI SA FIM CAT MAI NATURALE!

O RAZA

     Plutesc ametita intr-un dans de vals imaginar, dansez realizand cat de usoara ma simt astazi, cat de senina!

         Dupa atata timp, in sfarsit nu mai simt greutatea ce ma apasa pe umeri, dar simt cum zambetul imi lumineaza din nou fata, cum mintea mea vede iar in culori jucause. Imi arunc privirea pe geam, este innourat , cad picaturi mici pe fereastra completandu-mi muzica, dar nu ma deranjeaza ca alta data. Acum as vrea sa dansez desculta in ploaie, sa simt picaturile reci pe trup si sa ma infior la fiecare atingere. Acum as muta muntii din loc, sunt ca un fulg care-si cauta lin un loc moale si placut sa aterizeze.  Rasetul fetitelor mele mi se pare atat de cristalin, atat de placut auzului! Azi vreau sa ma bucur de mine, cu mine si de tot ce este in jurul meu, chiar si de canapeaua din sufragerie care nu o mai sufar de ceva vreme. Ma simt eliberata. Unde a disparut ceata din jurul meu si ce anume a facut-o sa se risipeasca? Nu mai conteaza caci azi vreau sa gust din dulceata sentimetului care m-a cuprins. Nu , nu este vorba doar de iubire, stiu ca ea o sa-mi apara la usa candva. Este acel sentiment de fericire greu de explicat, fericirea nascuta din multitudinea de alte sentimente, tot atat de frumoase.

  Un prieten virtual drag mi-a daruit acest cadou completandu-mi dimineata . Acum vreau sa impart cu toata lumea acest dulce sentiment .

                                   Va daruiesc acest mac ca sa aveti o seara plina de culoare!

DECIZIE

  - Ma bucur ca in sfarsit ai luat hotararea corecta.... spuse M... aruncandu-mi o privire critica.
  - Ce-i mult e mult.... raspund eu sec.
 Stiu dupa cum tine ceasca ca urmeaza sa-mi tina o predica. Nu ar fi prima.
  - Eu nu pricep ceva?? De ce ti-a luat atata timp??Cate mai aveai de gand sa suporti?Si mai ales ca el a plecat de langa voi de atata timp!!
Sorb linistita din cafea incercand sa nu ma enervez. In definitiv are dreptate, am amanat acest divort de prea multe ori in incercarea de a-i mai da o sansa,  nu mai stiu a cat-a sansa.
  - Stii prea bine de ce nu am facut-o, sunt copii la mijloc, nici in ruptul capului nu am crezut ca o sa le intoarca lor spatele.
  - Pe mine nu ma poti duce de nas, draga mea. Stiu ca inca-l mai iubesti in ciuda a ceea ce a facut. Da, ai sa-mi spui iar ca nu te batea dar te lovea altfel, altfel de rani iti provoca si pana la urma nu conteaza ce metode a folosit, important este ca se vedea clar ca nu-l mai interesa viata de familie. Te-ai lasat umilita in ultimul hal si asta nu ti-o pot ierta.....asa ca prietena.
Se ridica brusc de pe scaun , se intoarse cu fata spre geam si ramase acolo cu privirea undeva in sus. Era felul ei de a se comporta cand era agitata, cand avea multe de spus dar se abtinea. In momentul ala imi venea s-o imbratisez, stiam ca sufera pentru mine. M-am ridicat de pe scaun, am mers la geam langa ea si mi-am lipit umarul de umarul ei.
  - Multumesc!...am spus.
  - Nu trebuie, sunt langa tine asa cum ai fost si tu candva langa mine.
  - Acum sunt hotarata, l-am anuntat deja ca-l astept in seara asta.
 Ma privi consternata, neantelegand mare lucru. Am omis sa-i spun ca vreau sa divortez de comun acord fara prea mult tam-tam.
  - Tu esti ..........pe cuvant, nu gasesc cuvantul sa te cataloghez!!...striga ea spargandu-mi timpanul.
  - Nu vreau scandal, in plus fac asta ca sa-i mai dau o sansa sa se apropie de copii. Este complicat, pur si simplu nu vreau sa tarai in mocirla unui divort pe nimeni, nici rudele, nici prietenii, intelegi??
  - Stai putin , ca sa inteleg si eu. S-o luam de la capat. Datorita tie ati avut o casa, o pierdeti datorita stii tu cui, ca sa nu-i mai spun pe nume. In loc sa se zbata pentru familie , el face ce face si ramane pasibil atunci cand vede ca banca va ia casa, te lasa tot pe tine sa iei hotarari. Va chinuiti cu chirie si va plimbati dintr-un apartament in altul fiindca lui nu i s-a parut important siguranta voastra, face imprumut la banca si isi ia masina pe care o face zob pe cand isi conducea amanta acasa, refuza un contract banos in alta tara, tocmai ca sa nu fie departe de ea, nu de voi. Fuge de acasa cu alta, te lasa cu datorii, fara bani si ma opresc aici ca sunt prea multe si nu vreau sa mai subliniez bataia de joc cum te-a tratat pe tine si tu ce faci??? Il ierti, ii dai atatea sanse incercand sa stergi totul cu buretele, sanse de care si-a batut joc intr-un mod urat, iar acum vrei sa-l tratezi ca un print?? Esti atat de proasta!!
  - Imi pare rau ca nu intelegi ceva. Nu ma mai intereseaza cum se termina, nu vreau sa mai dureze mult, in plus nu am bani sa-mi angajez avocat. Este mai simplu asa.
  - Cum crezi tu, eu m-am saturat sa incerc sa-ti deschid ochii!...spuse indreptandu-se spre usa.
  - Eu plec, tu mai gandeste-te.
 Nici nu apuca sa iasa pe usa ca eu eram deja cufundata in gandurile mele, incercand sa pun totul cap la cap, incercand sa-mi fac curaj pentru intrevederea cu el. Eram constienta ca o sa incerce sa ma dirijeze cum vrea el, dar eram dispusa sa las de la mine doar ca sa scap mai repede. Prezenta lui imi provoca multa neliniste, se adunau un amalgam de sentimente greu de definit ceea ce ma facea nesigura.

GRANITA VISURILOR

      Spatele mi se arcuieste de o placere muta la atingerea lui. Doua maini si buzele care le iubeam cu toata fiinta mea in acele momente, imi explorau fiecare centimetru de piele fina trezindu-mi fiecare fibra , fiecare por si toate simturile mele. Ii simteam respiratia si mirosul trupului vibrand la unison cu mine. Ii simteam greutatea strivindu-mi pieptul in timp ce-mi prindea mainile , obligandu-ma sa le tin deasupra capului in timp ce gura lui gusta nesatula din buzele mele, din formele mele. Nu mai gandeam nimic, doar ma bucuram de fiecare clipa, de fiecare gest care-mi aduceau extaz dupa extaz. 

    Pluteam in deriva, eram golita de orice altceva, nu mai conta decat moliciunea atingerilor care coborau incet, tachinandu-ma. Vroiam mai mult, acea atingere....acolo unde se indreptau acum. Asteptam acel sarut, asteptam cu ochii inchisi, asteptam cu simturile atat de ascutite.........asteptam.......asteptam.

Unde eram?? Ma simt epuizata, transpirata si....singura. Dezamagita ca s-a dus acel vis dezamagita ca iar imi apare doar in vis, ca ma chinuie si acum. Incercam sa raman treaza fiindca stiam ce urmeaza. Dar ma simt atat de extenuata, un somn neamplinit ma face sa alunec.....             

     Ii vad chipul deasupra mea, astept continuarea acelui chin, ii vad goliciunea, acel trup dupa care ravneam iar si iar. Dar privirea lui ma face brusc sa ma simt rusinata, o privire care ma umileste si de care imi este frica. Nu, nu....nuuuu. Nu mai vreau acelasi final, vreau sa ma trezesc incercand sa ma misc, sa misc ceva, macar un deget. Stiam ca asta este scaparea mea.............dar nu scap. Aud aceleasi cuvinte care ma fac sa ma chircesc de parca as fi primit un bici pe spate.

   -Du-te la un control, nu vezi ce ai slabit??..............cine stie ce boala ai!!......

    Umilinta ma trezeste brusc si-mi dau seama ca deja este dimineata............o alta dimineata amara.

BATALIA AMINTIRILOR

       Pentru mine venirea serilor este un adevarat chin si nu fiindca nu-mi place sa vad un apus de soare sau sa ma relaxez in fata televizorului , sau...ma rog, ce se mai face dupa o zi incarcata. Singura mea placere este ca stau la o mica barfa cu L... fetita mea cea mare, momente in care aflu cum a decurs ziua ei, cu ce se mai confrunta la scoala, ce ganduri o mai apasa sau aflu micile picanterii ale adolescentei. In momentul in care raman singura, asta dupa ce dau stingerea, revin cosmarurile mele de seara.......AMINTIRILE. Cred ca stiti melodia aia "Amintirile" cantata de 3rei Sud Est  : amintirile ma chinuiesc, amintirile ma rascolesc, nu mai rezist.........cam asa ceva se intampla cu mine. Oricum proasta melodie, de versuri nu mai spun.......dar nu asta conteaza, cred ca ati prins ideea.
      Revin in fiecare seara, se deruleaza in mintea mea cam in aceeasi ordine, obsesiv, amintiri legate de fostul meu sot, de cei 15 ani de casnicie si nu inteleg de ce nu reusesc sa le scot la suprafata pe cele placute fara sa ajung sa le sugrum intr-un final cu amintiri pe care prefer sa le inchid undeva de unde sa nu mai iasa.

             Chiar asa...........CE FACI CAND ITI RAMAN DOAR AMINTIRILE?? ...dar ce faci cand iti raman mai ales cele neplacute?? Oarecum eu am gasit solutia; netul. Macar ma ajuta sa obosesc, intr-atat incat sa nu mai fiu in stare sa-mi amintesc prea multe, intr-atat incat sa nu mai aibe timp sa inceapa acelasi razboi, care sa iasa la suprafata fiindca oricum castigau cele care nu-mi faceau placere.
            Dar daca le-as scrie aici??..........ca si cum le-as inchide intr-un jurnal virtual. Oare imi vor da pace? Asta voi vedea pe parcurs, pana atunci : noapte buna dragii mei !

ACEEASI DIMINEATA

             Aud ca prin vis masina de la salubritate, acelasi scartait ascutit, acelasi zgomot de fier lovit, aceleasi voci a unor muncitori neciopliti.
   -Gataaaa, m-am trezit !! strig de parca as vrea sa opresc un desteptator nedorit....
Ma intind lenesa aruncand in acelasi timp cearsaful de pe mine, gandindu-ma la inceputul unei alte zi plictisitoare, lipsita de evenimente. Intr-un final ma ridic la marginea patului fara sa am puterea sa mai fac alta miscare.
   -Trebuie sa ma dezobisnuiesc sa ma culc atat de tarziu !! imi spun stiind ca nu voi face asta, nu fiindca nu as vrea, ci fiindca sunt o insomniaca.
Ma misc intr-un final sa-mi urmez aceeasi rutina de zi cu zi care ma plictiseste, dar stiu ca nu voi renunta la ea. Imi tarai papucii pana la bucatarie sa-mi fac obisnuita mea cafea tare si dulce, abia apoi ma gandesc ca trebuie sa ma si spal. Aud telefonul sunand si asa cum ma asteptam era prietena mea, nedespartita mea partenera de cafea. Ma anunta ca vine in cinci minute la mine si chiar nu stiu de ce face asta zilnic cand poate foarte bine sa vina direct, oricum stam usa-n usa.
  Ce va spuneam, aceeasi rutina, aceeasi cafea, aceleasi gesturi, totul ma face sa ma plictisesc chiar si de mine.
   -Se vede ca nu te-ai trezit inca! imi spuse M... buna si singura mea prietena.
   - Iubita, stii doar ca abia dupa ce savurez cafeaua ma trezesc cu adevarat!....si spune-mi, azi ce ti-ai propus sa faci??
Bineanteles ca a inceput sa turuie facandu-mi o lista intreaga de activitati , care cu siguranta nu vor fi finalizate toate, ci eventual doar cele care-i fac placere: cumparaturi, o intalnire sau poate doua cu asa zisii prieteni de terasa, sala, infrumusetare......si ma opresc aici.
Ma uit la ea si ma intreb ce ne apropie?? Suntem atat de diferite! Eu o persoana plictisitoare, fara activitati de socializare, dorindu-mi doar sa ma ascund de lume....ea o extravaganta cu o fire imposibila, o tipa care-i place sa iasa in evidenta, o femeie care nu ar sta nici o ora in casa si nu si-ar pastra aceeasi culoare a parului mai mult de doua luni, ca sa nu mai vorbesc de garderoba ei...........si ma opresc aici fiindca sigur v-am facut o imagine a diferentelor dintre noi. Si totusi ne suportam atat de bine!
  -Plec acum, ma grabesc sa ajung la sala.......imi spuse de parca eu nu stiam programul ei strict de dimineata, zic asta fiindca cel de dupa masa este cat se poate de haotic.
  - Ne vedem pe seara M...
Normal, o sa vina si seara cand vine cu o groaza de noutati si bineanteles vorbeste numai ea.............hmmmm, ea are ce sa povesteasca, eu ce sa-i spun??
Si asa s-a dus inca o dimineata.............pentru mine, ACEEASI DIMINEATA!

FANTASMA

                 Mi-am dorit dintotdeauna sa am o viata boema, sa ma trezesc dimineata mangaiata de razele soarelui, sa-mi cante triluri de pasarele la geam, sa ma ridic din pat fara graba si fara grija zilei ce v-a urma. Ma vad adesea plimbandu-ma pe carari nestiute de nimeni, poteci inguste printre copaci, cautand acel luminis in care sa gasesc fericirea absoluta. Sa simt invaluirea naturii, sa gust din culorile mele preferate, sa respir prospetime.

                    O sa spuneti ca-mi caut singuratatea, dar nu......va inselati! Imi caut doar locul meu de liniste , unde sa-mi adun acele ganduri pe care nu ar vrea nimeni sa le dezvaluie, ganduri care ma fac sa rosesc, ma intimideaza, ma infioara, imi aduc teama dar in acelasi timp ma fac fericita. Aici o sa-mi creez acel loc de basm , aici ma voi ascunde, in jurnalul meu , in intimitatea mea.

 Pasiti incet in sanctuarul meu, cititi-mi jurnalul oglindit in in propriul meu lac si chiar daca nu intelegeti sa descifrati misterul, asteptati ca-l veti descoperi.
                        AICI IMI VOI TREZI CELE MAI ASCUNSE TRAIARI

MESAJ DIN ETER

                                            Buna ziua FANTASMA MEA!

Ti-am lasat vocea mea pe noptiera sa-ti transmita ceva..........pentru tine, cel ce ar trebui sa inteleaga ceva din ce-ti soptesc..........pentru tine, cel care nu a inteles nimic si probabil nici nu v-a intelege............pentru tine, inchipuirea mea, cel care ar fi trebuit sa ma iubeasca cu atingeri, cu atentii, cu privirea nu prin cuvinte..............pentru tine , cel pe care ar fi trebuit sa-i ofer pasiunea mea intr-un sarut, intr-o daruire.

Sper sa ma vindec de tine

Sper sa ma vindec de tine in cateva zile
Trebuie sa incetez sa te fumez, sa te beau, sa te gandesc
E posibil. Urmand prescriptiile unei moralitati sucite
Aceasta mi-a dat reteta timpului, a abstinentei, a singuratatii.
Ti-ar placea sa te iubesc doar pentru o saptamana?
Nu e mult, nici putin, e suficient.
Intr-o saptamana se pot uni toate cuvintele de iubire
Care s-au pronuntat vreodata pe acest pamant si le putem da foc
Te voi incalzi cu aceasta cenusa a unei iubiri fierbinti.
Si de asemenea cu tacerea.
Pentru ca cele mai frumoase cuvinte de dragoste sunt intre 2 oameni care nu-si spun nimic.
Trebuie la fel sa ardem si acel vocabular lateral si marginal al iubirii.
Tu stii cum iti spun ca te iubesc atunci cand iti spun:
ce cald e!
Da-mi apa!
Stii sa conduci?
s-a facut noapte!
Printre lume, cei din lumea ta
Si lumea mea, ti-am spus doar “deja este tarziu”
Si tu stiai ca ti-am spus “te iubesc”.
O saptamana in plus pentru a uni toata iubirea timpurilor.
Pentru a ti-o da.
Pentru a face cu ea tot ce-ti doresti tu.
s-o pastrezi
sa ai grija de ea
s-o arunci la gunoi.
Nu e suficient, ai dreptate.
Nu vreau decat o saptamana pentru a intelege lucrurile
Pentru ca ce mi se intampla este asemanator cu iesirea dintr-un ospiciu pentru a intra intr-o manastire.

Nu voi mai bea cafeaua alaturi de pozele noastre, nici alaturi de chipul tau imaginar!

ALWAYS ON MY MIND.....FOREVER IN MY HEART ......SO THE AND!

IN CIUDA A CEEA CE ATI CITIT AICI, EU VA SFATUIESC SA NU RENUNTATI PREA USOR LA IUBIRE!

UN RAS MOLIPSITOR FACE MINUNI

         In dimineata asta mi-am propus sa va fac sa va tavaliti pe jos de ras. Stim cu totii ce poate face un ras molipsitor, stim cat bine face buna dispozitie, stim ca rasul ne face mai sanatosi, mai frumosi........deci va invit la o portie de ras si sa o tineti  asa toata saptamana.

Mai vreti??

inca una si ma duc!!

Acum plec cu speranta ca v-au dat lacrimile........dar de atata ras.............o saptamana cu bucurii sa aveti, dragii mei!

UN VIS

Senzatii dulci..cuvinte de alint..ganduri, durere, dor cald, lacrimi si fericire..

Amintirile imi fierb emotiile suflandu-mi aer rece pe trup in sute de secunde,

Amintirile ma-neaca cu joc de buze,cu ochii inchisi si amprenta ta imbratisare,

Amintirile imi sunt indragostite ,iti cuprind cerul zambindu-ti in culori..Te iubesc!

Asa, Te iubesc ! Si te iubesc in singurul fel in care pot iubi, asa cum simt.

Saruturi albe apretate ..dorinte rascolite de emotii..nopti albe si dimineti pierdute,

Asa mi-este iubirea ..o fericire fara liniste de cand mi-ai daruit al tau sarut.

Uitasem cum e sa fii iubit..sufletul mi-e alintat , topit pierdut in soapte,

Sunt cea care poate voi pleca ..visul meu haotic imbratisand albastrul !

Visul meu e prea frumos ..ma doare ceata ce ma-nvaluie ,dar ii simt seninul

Visul meu e simplu gest..cald ,dulce ,parfumat,e dulcele sarut ,e doar iubire!

Visul albastru a incoltit in coltisorul verii pictata in culoarea toamnei tale ,

Visul mi-asterne frunze de gheata in noptile tarzii cand ma topesc in ceata,

Visul ma aduna din saruturi nesfarsite si .ma rapune in strigate infundate,

Visul imi are un singur chip si il iubesc si cat il vreau de mult,visul imi este stea

Imi e aici..ma aude..ii vorbesc..ma-mbratiseaza..mi-e dor ..o vad ..te-ating ..dar tu esti departe, undeva.

NU OCOLITI IUBIREA

RATIUNE VERSUS PASIUNE

                        Blaise Pascal spune ca:" sunt doua excese la fel de periculoase: a exclude ratiunea si a nu admite decat ratiunea" iar George Bernard Shaw spune ca" omul care asculta de glasul ratiunii este pierdut,ratiunea inrobeste toate mintile care nu sunt atat de puternice pentru a o stapani".......concluzia??......este clar ca trebuie un echilibru, sa rationalizam este necesar dar sa nu ne lasam inrobiti de ratiune uitand ca "pasiunea este presentimetul iubirii si al infinitului ei, dupa care asipra orice suflet sensibil; e o speranta ce poate fi inselata." asa cum zise Balzac .

               Dar sa va dau un exemplu de lupta intre ratiune si pasiune, este povestea unei prietene si poate tinerele noastre vor avea de invatat ceva........uneori ratiunea ne indruma pasii gresit  M-am intrebat adesea cum e normal sa traiesti? Prin prisma ratiunii sau a iubirii? Povestea mea e simpla, banala. Sunt sigura ca e destul de comuna. Poate ca fiecare o traieste cate un pic. Altii o traiesc mai mult. Doar foarte putini nu au timp sa ajunga acolo, refuza cu indarjire sau lupta cu propriile constiinte. Dar cati sunt asa? Eu nu! Sa fi trecut vreo paisprezece ani de cand traiesc asa. Nu suferind, caci abia cu doi ani in urma mi-am dat seama ca ceea ce eu consider ratiune e de fapt suferinta si ca ma pedepsesc singura incercand sa nu-i pedepsesc si pe ceilalti. Asa a fost sa fie, asa a fost scris sau, pur si simplu, nu am suficient curaj pentru a face ce e mai bine pentru mine. Sa zicem ca povestea asta a inceput cu putin timp inainte de-a ma marita. Nu consider ca l-am inselat, au fost doar doua saruturi nevinovate intr-o vreme in care eram convinsa ca am terminat relatia cu cel ce avea sa-mi devina sot. Dar cum se face ca intotdeauna a stiut sa ma faca sa ma intorc, chiar daca eu nu mi-am dorit asta niciodata. Insa, ratiunea a invins. Asa era mai bine. Sa ma intorc la el, sa duc la capat o casatorie pe care nu mi-o doream si apoi sa devin ceva banal in peisajul cotidian: gospodina, mama, sotie. A fost normal asa pentru un timp. Eram ceea ce trebuia sa fiu, nu ceea ce-mi doream sa fiu. Trebuia sa devin mama pentru ca asa e logica lucrurilor, trebuia sa devin gospodina din aceeasi perspectiva, ba chiar trebuia sa fiu asa cum e orice femeie. Dar, mai presus de toate, trebuia sa fiu multumita de viata pe care o duc. Ca nu sunt multumita am stiut mereu. Am stiut din ziua nuntii cand am asteptat sa vina cineva sa ma salveze pentru ca eu nu aveam suficient curaj sa ma salvez singura. Nu m-a salvat nimeni, iar intre timp m-am afundat tot mai mult in propria-mi minciuna. Mi-am invatat rolul si l-am dus pana la perfectiune. Zi de zi, minut de minut, am facut ceea ce face orice femeie. Pana cand mi-am dat seama ca nu mai vreau asta, si totusi n-am avut curajul de-a face nimic. Simplul fapt ca mi-am promis luna de luna ca voi pleca, ca voi fugi, ca voi pune capat, nu a fost suficient pentru a-mi reda curajul. Iar in tot timpul asta, singurul meu gand pur a zburat spre acele doua saruturi. Sigur ca acum n-as mai putea da timpul inapoi, dar ma intreb daca as putea sa o iau de la capat asa cum vreau eu. Probabil ca n-am s-o fac niciodata, pentru ca imi e prea teama.

                          Oricum si ratiunea si pasiunea au rosturile lor in viata. Un om lipsit de ratiune nu este pe deplin om, la fel se intampla si cu un om lipsit de pasiune. Toti oamenii au nevoie de gandire si de iubire. Si am spus ca aceste doua subiecte trebuiesc echilibrate intr-un fel sau altul. Asa viata poate fi armonioasa. In alta ordine de idei, intr-adevar si mie mi s-a intamplat ca ratiunea sa ma conduca gresit cumva si totusi ma intreb si va intreb si pe voi : in ce masura ar trebui sa fim rationali??

DOAR GANDURI

                      Ah iubirea!Poate ca m-am maturizat sau poate inca-s o eterna indragostita....de viata si tot ce implica ea la modul frumos.Poate c-am uitat cum e atunci cand iubesti,poate ca m-a durut prea tare si mintea mea nu mai vrea sa-si aminteasca cum a fost,nu mai vrea tumultul de sentimente care sa-ti bulverseze starea de "liniste".....Azi nu vreau sa analizez,ma simt bine si totusi..........

                         ......daca dorul ma cheama si lacrima sta sa se prelinga...de ce n-as raspunde chemarii,de ca n-as lasa lacrima sa-mi inunde obrazul si tristetea sa ma invaluiasca in mantia ei ?Sa ma las cuprinsa de tacerea raspunsurilor nespuse,la intrabarile surde.....s-ascult strania muzica a singuratatii si strigatul disperarii....apoi,ca dintr-un vis ciudat sa revin la clipa de fata si sa pornesc pe aleea nepasarii,s-ajung pe poteca sperantei si sa nimeresc calea iubirii....ca sa pot sa cant din nou oda bucuriei. Doar ganduri......

                                                             ....ganduri insomniace. Ganduri ce se risipesc dintr-o minte obosita ce incearca a gandi la ore tarzii.Ganduri.Bucatele mici de puzzle.Risipite in noaptea alba.Incercand sa le adunam intr-o fireasca ordine.Ganduri.Ce ne-am face fara ele?Le vom cauta.Asa cum le caut eu acum in noapte.Incerc sa aranjez intr-o ordine fireasca bucatele colorate ale sufletului meu.Se lasa greu deslusite in noapte iar in fiecare aliniere exista dungi ca ale unei lipituri imperfecte, adanci riduri ce dor, indiferent cat de perfecta ar fi imbinarea micutelor bucati.Le desfac iar, le adun din nou, le pun cap la cap pana imi ofera imaginea completa si atat de mult dorita. Exista o ordine, un intreg, o imagine.........IMAGINEA UNEI IUBIRI.